Viața mea – 40 de ani în viitor (Episodul 4)

Prin 2042, o mică firmă farmaceutică a dezvoltat o pastilă care încetinește procesul de îmbătrânire și extinde speranța de viață cu 50 de ani. Reîntinerirea nu era retroactivă. Un om de 70 de ani putea să-și sporească doar marginal speranța de viață, în vreme ce un tânăr de 30 de ani avea deja șansa să mai trăiască încă pe atât.

Sistemul legal a trebuit să fie adaptat la creșterea fulminantă a speranței de viață cu modificări masive de legislație. De exemplu, o sentință tradițională cu detenție era mult mai ușor de acceptat pentru cineva care ar putea trăi până la 130 de ani.

Sentimentul de tinerețe dura de acum mai multe decenii, inclusiv apetitul adolescentin pentru riscuri. Sectoare întregi ale companiilor bancare și de asigurări au fost nevoite să își adapteze afacerile la noile așteptări privind durata de viață .

Vârsta pensionării a fost stabilită la 99 de ani, la o durată medie a vieții de 110 ani. Întrucât nu mai exista suficientă cunoaștere pentru o durată de școlarizare de 12 ani a fost introdus un nou sistem de educație graduală, cu o altă reformă inevitabilă: zece ani de școală, 20 de ani de muncă, urmați de o nouă perioadă de școlarizare și așa mai departe. 

(Episodul 4)

Tu cum vezi viitorul internetului și al comunicațiilor?

Facturone reinițializează libertatea pe internet!