Economia României în plină pandemie globală

Pandemia provocată de virusul SARS-COV-2 a afectat întregul glob iar securitatea populației a fost pusă în pericol mai mult decât se credea. Domeniul sănătății și al economiei au fost cele mai afectate, milioane de persoane fiind infectate iar rata șomajului a crescut exponențial.

Cât de afectată este România și ce se preconizează

Matthew Sherwood, senior Europe economist în cadrul diviziei „Intelligence“ a revistei britanice The Economist, a spus în cadrul unui eveniment organizat de publicaţie că economia României va înregistra o scădere de 5,7% în 2020, urmată de o revenire mai lentă cu o creştere de 4% a PIB în 2021 şi o revenire la nivelul economic din 2019 undeva în 2022. „Ne aşteptăm ca PIB-ul României să scadă cu 5,7%, o scădere mai mică decât media zonei euro, însă ne aşteptăm la o creştere lentă, de 4% în 2021, iar undeva în 2022 să ajungă la nivelul PIB-ului din 2019“, a el în cadrul videoconferinţei.

Guvernul mizează pe o scădere economică de 3,8% în 2020 şi pe o revenire a economiei de 4,9% în 2021. În comparaţie cu FMI care prognozează o scădere economică similară cu cea prognozată de economiştii de la The Economist – 5,8%, dar o revenire mai puternică în 2021, de 4,6%. Matthew Sherwood a mai spus că absorbţia fondurilor euopene va face diferenţa în modul în care îşi va reveni economia românească şi asta va depinde de capacitatea viitoarelor guverne de a atrage banii europeni, însă experienţa anilor trecuţi arată că România nu a excelat în folosirea banilor europeni pentru investiţii.

„Fondurile europene sunt cele care vor face diferenţa (în relansarea economică – n. red.), dar asta depinde de viitoarele guverne ale României. Ştim că România are un istoric de atragere a fondurilor europene nu prea bun, aşadar vom vedea.“

Ajutorul oferit de Comisia Europeană

Comisia Europeană a pus la bătaie, pe lângă fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi un fond de relansare economică, aşa-numitul Next Generation EU,  de 750 mld. euro, compus din granturi pentru companii şi împrumuturi la dobânzi avantajoase. Sherwood a mai spus că România a intrat mai bine pregătită din punct de vedere financiar, însă are un spaţiu fiscal redus şi o capacitate instituţională mai scăzută de a răspunde la criză.

„Cred că cea mai mare diferenţă faţă de criza din 2009 a fost faptul că România, dar şi alte economii, a intrat în această criză mult mai bine pregătită decât în cea din 2009. Financiar, România este în formă mai bună, chiar dacă suferă de un spaţiu fiscal redus şi de capacitate instituţională redusă pentru răspuns la criză.“

Prezentă la eveniment, Ramona Jurubiţă, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a spus că România are nevoie să definească şi să investească în câteva sectoare strategice, printre care sănătatea, educaţia şi infrastructura.

„Pentru a porni această relansare, România are nevoie să investească în câteva sectoare strategice, cum ar fi sănătate, educaţie şi infrastructura de toate felurile. Desigur, coloana vertebrală este transformarea digitală a acestor sectoare. Investiţiile private şi investiţiile publice ar trebui să meargă mână în mână“, a spus ea.

Facturone reinițializează libertatea pe internet!

E-Factura la Facturone

Instrucțiuni despre cum să emiți E-factura către ANAF

Încearcă gratuit programul de facturare

Primul program de facturare criptat din lume!

Articole recente:

Citește mai multe articole din categorie:

Încearcă gratuit programul de facturare

Primul program de facturare criptat din lume!